miercuri, 22 august 2012
Moment de regandire
Am zis ca nu ma mai gandesc
La tine dar ma topesc
Ca seara la culcare
Primesc a ta alinare
Sau a ta minunata lumina
Care pe data ma alina
Sau sa fi fost doar niste umbre
Ale tale ganduri sumbre
Numa la tine ma gandesc
Si orice as face nu pot sa nu pandesc
Amintiriile din creierul meu de ceva timp
In care totul mi sa parut ca un rece anotimp
Un moment de amuzament
Anton cu capu chel
Si ionut cu un inel
Ne jucam metin ca niste brotacei
Care tot inecrcau sa faca niste cercei (Nam gasit alta rima=]])
Si cum jucam eu asa pe shaman leac
Anton se oftica ca il bateam ca pe un liliac
Si ionut cum se uita
A intrat si el in duel dar nu a obtinut victoria
Dar dupa ce a iesit ionut
Am incalecat pe un calut
Si mam dus cu antonel
La un dt mititel
Si cum noi in dt stateam pe un gard
Am ajuns la etaju sase ca un ghepard
Dar suparare mare ca anton a crezut
Ca acolo era fieraru decazut
vineri, 17 august 2012
Poveste-Partea 3
inapoi, domnul
Guldrick nu mai era iar cerbul fugise in padure.
-Waw, ce mai bucurie am fost in padure ca sa ne muste in cerb de incheietura. Spuse ironic Marcel.
-Hai acasa baieti,pana nu mai apare vreun urs care sa ne muste. Spuse elenor speriata
Si am pornit toti la casele noastre
***
Ajuns acasa mam duc in camera mea sa tolonesc putin..mai mult in pat dar nici bine nu ajung sa urc scariile ca deja se aude gura mamei
-JOSH ! JOSH ! JOOOSH ! Tiam spus sati faci curat in camera inainte sa pleci,tiam zis sa dai cu matura,tiam zis sa stergi prafuu,Nai facut nimic !! Incepu sa zbiere mama ca o vrajitoare dintr`un basm.
-Mdeaaaa,o sa fac eu,dar mai incolo.
-Nu ! acum te duci si faci ce tiam spus !!
-Da nu mai zbiera femeia. A venit replica mea plina de nervozitate.
Dar in acelasi timp cand am urlat focul din semineu a inceput so ieie razna ardea in toate partile parca sa arda ceva sau ….pe cineva,noroc ca la stans la timp mama.
Ma`m dus in camera la mine sa ma tolonesc pe pat,nici de cum sa fac curat si mam uitat mai atent la muscatura de pe incheietura stanga,se parea ca este in forma de semiluna si acum parca se facuse mai rosie nu-nu mai portocalie defapt,si nu sunt eu expert in ale doctoriei dar sunt sigur ca nu era de la sange sau ceva de genu. Mai tarziu aveam sa aflu ca aveam dreptate dar nu acum deocamdata..
In celalte parte a orasului Eva si Elenor (Surorile Britney) au inceput sa se certe ca Eva vrea sa`si lase paru lung si Elenor e nervoasa deoarece crede ca Eva ar vrea sai fure frizura.
-De ce sati lasi parul lung ? Ca sa il copii pe al meu nu ? Si nu vrei sa til faci si blond ? Ca`sa ma copiezi si mai mult ? Intreba elenor furioasa
-Vreau sa mil las doar lung fata ! Nu il copii pe a nimaniu si nu,nu il fac blond,imi place negrul meu,blondul tau te face sa luminezi ca un brad de craciun. Raspunse eva
-Si ce fata ? Brazii de craciun sunt frumosi
-Da dar vezi tu,odata si`o data toti ofilesc,ii raspunse smechereste Eva
Elenor de nervoasa ca ia intors replica sa dus jos la partener sa se mai linisteasca iar atunci venise mama lor din oras
-Ihiii ce faci mamica ? Cam plouata vii azi.
-Plouata ? Noroc ca am putut sa ajung acasa. Afara ploua parca ploua cu galeata si bate un vant ma jur ca pouate sa atinga si 40 km/ora dar nu stiu de ce asta a inceput exact acum 5 minute si vad ca acum se mai linisteste
-Poate sa fie de la muscatura ?....Sa ne fi adus puteri si certurile noastre sa fi intensificat puterile naturi ? Se gandi Eleno ,Nu,nici gand,numa in povesti si basme se intampla astfel de tampenii,probabil ca era doar o revolta a naturii. Dar totusi casa se asigure ma sunat pe mine si pe marcel sa venim la ea acasa sa discutam ceva,pentru moment credema ca iar se cearta si vor parerea noastra dar cred ca se gandeau la acelasi lucru ca si mine …
-Waw, ce mai bucurie am fost in padure ca sa ne muste in cerb de incheietura. Spuse ironic Marcel.
-Hai acasa baieti,pana nu mai apare vreun urs care sa ne muste. Spuse elenor speriata
Si am pornit toti la casele noastre
***
Ajuns acasa mam duc in camera mea sa tolonesc putin..mai mult in pat dar nici bine nu ajung sa urc scariile ca deja se aude gura mamei
-JOSH ! JOSH ! JOOOSH ! Tiam spus sati faci curat in camera inainte sa pleci,tiam zis sa dai cu matura,tiam zis sa stergi prafuu,Nai facut nimic !! Incepu sa zbiere mama ca o vrajitoare dintr`un basm.
-Mdeaaaa,o sa fac eu,dar mai incolo.
-Nu ! acum te duci si faci ce tiam spus !!
-Da nu mai zbiera femeia. A venit replica mea plina de nervozitate.
Dar in acelasi timp cand am urlat focul din semineu a inceput so ieie razna ardea in toate partile parca sa arda ceva sau ….pe cineva,noroc ca la stans la timp mama.
Ma`m dus in camera la mine sa ma tolonesc pe pat,nici de cum sa fac curat si mam uitat mai atent la muscatura de pe incheietura stanga,se parea ca este in forma de semiluna si acum parca se facuse mai rosie nu-nu mai portocalie defapt,si nu sunt eu expert in ale doctoriei dar sunt sigur ca nu era de la sange sau ceva de genu. Mai tarziu aveam sa aflu ca aveam dreptate dar nu acum deocamdata..
In celalte parte a orasului Eva si Elenor (Surorile Britney) au inceput sa se certe ca Eva vrea sa`si lase paru lung si Elenor e nervoasa deoarece crede ca Eva ar vrea sai fure frizura.
-De ce sati lasi parul lung ? Ca sa il copii pe al meu nu ? Si nu vrei sa til faci si blond ? Ca`sa ma copiezi si mai mult ? Intreba elenor furioasa
-Vreau sa mil las doar lung fata ! Nu il copii pe a nimaniu si nu,nu il fac blond,imi place negrul meu,blondul tau te face sa luminezi ca un brad de craciun. Raspunse eva
-Si ce fata ? Brazii de craciun sunt frumosi
-Da dar vezi tu,odata si`o data toti ofilesc,ii raspunse smechereste Eva
Elenor de nervoasa ca ia intors replica sa dus jos la partener sa se mai linisteasca iar atunci venise mama lor din oras
-Ihiii ce faci mamica ? Cam plouata vii azi.
-Plouata ? Noroc ca am putut sa ajung acasa. Afara ploua parca ploua cu galeata si bate un vant ma jur ca pouate sa atinga si 40 km/ora dar nu stiu de ce asta a inceput exact acum 5 minute si vad ca acum se mai linisteste
-Poate sa fie de la muscatura ?....Sa ne fi adus puteri si certurile noastre sa fi intensificat puterile naturi ? Se gandi Eleno ,Nu,nici gand,numa in povesti si basme se intampla astfel de tampenii,probabil ca era doar o revolta a naturii. Dar totusi casa se asigure ma sunat pe mine si pe marcel sa venim la ea acasa sa discutam ceva,pentru moment credema ca iar se cearta si vor parerea noastra dar cred ca se gandeau la acelasi lucru ca si mine …
Poveste-Partea 2
-Hey prieteni, se pare
ca l-ati cunoscut pe cerbul meu nu? C-am neasptamparat dar eh, ce sa-i faci.
-DOMNUL GULDRICK?! Am exclamat toti patru.
-Dar…Ce? Am ceva pe brat? Sau sunt murdar? Incerca domnul Guldrick sa faca o gluma nu prea reusita. Dar da, chiar el era, vechiul nostru profesor de matematica,cine se astepta sa fie si padurar sau…ceva de genu.
-Nu va suparati domnule dar asteptam un om, sau un copil nici noi nu stim, nu ati vazut pe nimeni prin padure? Am intrebat eu, speriat sa nu fie ceea ce credeam.
-Hehe, nu copii, chiar eu sunt, profesorul de matematica ,eu v-am trimis scrisoare. Ne raspunse el, cu un zambet misterios.
-Si de ce suntem aici in padure totusi? Intreba Marcel nerabdatoare.
Dar, in acea secunda, cerbul domnului Guldrick a innebunit la propiu iar, intr-o fractiune de secunda toti am inceput sa alergam prin padure.
-Domnule guldrick! Opriti cerbul! Am tipat eu ca-sa ne auda.
Dar mare greseala am facut pentru ca mi-a distras atentia si m-am impiedicat de-o creanga de pe jos si am cazut, parca la mila cerbului miam acoperit capul cu bratele, dar el parca nepasandui ma muscat doar usor de incheietura
-Josh esti bine? Ma intrebat Marcel putin cam speriat deoarece stia raspunsul
-Da sunt bine, am raspuns eu, inca stand jos langa cerb, dar ceva imi spunea ca muscatura lui nu a fost una normala.
-Atunci Eva si Elenor, cele doua fete, au venit usor-usor inspre mine, incercau sa sperie cerbul sau sal dea mai degraba jos de pe mine presupun, dar nu au reusit nici bine sa intinda mana spre el ca si ele au fost muscate de incheietura,nu stiu sigur daca in acelasi loc.
-Aaaaaaaaa, o sa mor sigur, ajutoooooor. Tipa Elenor in disperare.
-Taci,proast-o nu ai sa mori ,e doar o muscatura minora, ii reprosa cu dispret Marcel.
-Aa da? Atunci ia sa vedem fati si tu una
Si asta si facu marcel, acum toti 4 am fost muscati de acelasi cerb.
-Na ca miam facut, urato, si se stramba smechereste Marcel spre Elenor scoitandui limba.
Eu unul debea reusisem sa ma ridic de pe jos dar am observat ceva straniu cand ne-am intors.
-DOMNUL GULDRICK?! Am exclamat toti patru.
-Dar…Ce? Am ceva pe brat? Sau sunt murdar? Incerca domnul Guldrick sa faca o gluma nu prea reusita. Dar da, chiar el era, vechiul nostru profesor de matematica,cine se astepta sa fie si padurar sau…ceva de genu.
-Nu va suparati domnule dar asteptam un om, sau un copil nici noi nu stim, nu ati vazut pe nimeni prin padure? Am intrebat eu, speriat sa nu fie ceea ce credeam.
-Hehe, nu copii, chiar eu sunt, profesorul de matematica ,eu v-am trimis scrisoare. Ne raspunse el, cu un zambet misterios.
-Si de ce suntem aici in padure totusi? Intreba Marcel nerabdatoare.
Dar, in acea secunda, cerbul domnului Guldrick a innebunit la propiu iar, intr-o fractiune de secunda toti am inceput sa alergam prin padure.
-Domnule guldrick! Opriti cerbul! Am tipat eu ca-sa ne auda.
Dar mare greseala am facut pentru ca mi-a distras atentia si m-am impiedicat de-o creanga de pe jos si am cazut, parca la mila cerbului miam acoperit capul cu bratele, dar el parca nepasandui ma muscat doar usor de incheietura
-Josh esti bine? Ma intrebat Marcel putin cam speriat deoarece stia raspunsul
-Da sunt bine, am raspuns eu, inca stand jos langa cerb, dar ceva imi spunea ca muscatura lui nu a fost una normala.
-Atunci Eva si Elenor, cele doua fete, au venit usor-usor inspre mine, incercau sa sperie cerbul sau sal dea mai degraba jos de pe mine presupun, dar nu au reusit nici bine sa intinda mana spre el ca si ele au fost muscate de incheietura,nu stiu sigur daca in acelasi loc.
-Aaaaaaaaa, o sa mor sigur, ajutoooooor. Tipa Elenor in disperare.
-Taci,proast-o nu ai sa mori ,e doar o muscatura minora, ii reprosa cu dispret Marcel.
-Aa da? Atunci ia sa vedem fati si tu una
Si asta si facu marcel, acum toti 4 am fost muscati de acelasi cerb.
-Na ca miam facut, urato, si se stramba smechereste Marcel spre Elenor scoitandui limba.
Eu unul debea reusisem sa ma ridic de pe jos dar am observat ceva straniu cand ne-am intors.
Poveste-Partea 1
Salut! Eu sunt Joseph, dar toata lumea imi spune Josh si, ca in orice dimineata, eu trebuia sa vin cu o jumatate de ora inainte la scoala sa sterg tabla, sa fac curat prin clasa. "Ca de obicei" cand am terminat, diriginta
nu era multumita, dar ce-mi pasa?! Era vineri si ultima zi de clasa a 6, dupa care
ma puteam intoarce acasa.
***
Si iata ca s-au terminat si orele si ma indreptam spre casa cu mare graba. Pamantul era ud de la ploaia de dimineata, iar soarele debea palea peste chipurile noastre, dar toti radiam de fericire. Pe drum, ca de obicei, mergeam cu cei mai buni prieteni ai mei: Marcel, Eva si Elenor. Marcel era un baiat inalt, cu ochi caprui, slabut si cu parul sau negru ciufulit mai mereu. Eva o fetita mai mica de statura,cu ochii verzi si parul carliont maro iar ultima, Elenor, era cea mai frumoasa dintre toate. Era cam cat Marcel de inalta dar in comparatie cu el, parul ei blond si ochii albastri o scoteau in evidenta mai mult decat era logic posibil.
Toti patru eram prieteni de cand lumea, si nimic mai frumos nu este decat sa ne intalnim toti patru la palavre.Ca o sa ne petrecem toata vara distrandu-ne. Cand am ajuns acasa am descoperit ca am un cadou. Am intrebat-o pe mama de la cine este, dar a zis doar ca a primit-o prin posta pentru Joseph Deney si nimic mai mult. Nici destinatarul nu era, dar intradevar, acesta era numele meu complet. Ca orice copil grabit am deschis cadoul asteptand bani, haine, dulciuri, dar mare a fost surpriza era doar o scrisoare, impaturita in catifea bine legata cu o fundita de culoarea marii-"Albastru Marin". Am deschis-o cu grija ca nu cumva sa ranesc scrisoarea si am inceput s-o citesc :
“Hey Josh, ce mai faci? Ai putea sa-i iei pe prieteni tai Marcel Fitpatrk si surorile Britney si sa-mi faceti o vizita? L-a vechea moara a fermei din apropierea scolii. E doar la vreo 10 minute distanta. Sper ca poti ajunge.
Un vechi prieten”
Prima data m-am speriat, am crezut ca e un oarecare criminal care vrea cu siguranta sa ne omoare si ma asteptam ca un” vechi prieten” sa fie scris cu sange, dar nu era asa, cel putin asa am crezut la inceput. Le-am facut o vizita celorlalti sa vad ce parere au si ne-am hotarat sa pornim, dar sa avem grija. Cand am ajuns se parea ca era pustiu. Am asteptat vreo ora intreaga gandindu-ne ce putem face.
-Hey, Josh, dar daca s-a razgandit omul din scrisoare? Intreba Marcel.
-Da-da poate are dreptate Marcel, exclama si Eva.
-Nu cred, baieti... Nu mi s-a parut genul de om sa se de-a batut asa de usor.
Asteptam aparitia misteriosului prieten cand, deodata, am auzit un fosnet intre frunze.
-Hey, baieti puteti sa va uitati ce este acolo? Spuse Elenor putin speriata.
-Da, desigur, nu cred ca e ceva periculos, i-am raspuns eu.
Asa ca mam apropiat pas cu pas de tufis, m-am uitat putin, iar cand am intors capul ceva m-a prins de haina si m-a tras in tufisuri. Mi-a scapat din reseala un tipat,atat le-a fost indeajuns ca sa isi faca griji pentru mine:
-JOSH!!! Unde esti ?
-Ce sa intamplat, Eva? Intreba Marcel.
-L-am auzit pe Josh tipand dintre tufisuri.
-Stai aici, ma duc eu sa ma uit -...dar nu reusi sa termine fraza, caci dintre tufisuri iesi Josh si un cerb pus pe sotii.
-Ei bine, a fost doar un cerb neastamparat din cate observ, si am inceput sa rad. Se vedea pe fata celorlalti ca le-a trebuit putin timp sa inteleaga ce s-a intamplat si cand intru-un final au inteles, au inceput si ei sa rada.
***
Si iata ca s-au terminat si orele si ma indreptam spre casa cu mare graba. Pamantul era ud de la ploaia de dimineata, iar soarele debea palea peste chipurile noastre, dar toti radiam de fericire. Pe drum, ca de obicei, mergeam cu cei mai buni prieteni ai mei: Marcel, Eva si Elenor. Marcel era un baiat inalt, cu ochi caprui, slabut si cu parul sau negru ciufulit mai mereu. Eva o fetita mai mica de statura,cu ochii verzi si parul carliont maro iar ultima, Elenor, era cea mai frumoasa dintre toate. Era cam cat Marcel de inalta dar in comparatie cu el, parul ei blond si ochii albastri o scoteau in evidenta mai mult decat era logic posibil.
Toti patru eram prieteni de cand lumea, si nimic mai frumos nu este decat sa ne intalnim toti patru la palavre.Ca o sa ne petrecem toata vara distrandu-ne. Cand am ajuns acasa am descoperit ca am un cadou. Am intrebat-o pe mama de la cine este, dar a zis doar ca a primit-o prin posta pentru Joseph Deney si nimic mai mult. Nici destinatarul nu era, dar intradevar, acesta era numele meu complet. Ca orice copil grabit am deschis cadoul asteptand bani, haine, dulciuri, dar mare a fost surpriza era doar o scrisoare, impaturita in catifea bine legata cu o fundita de culoarea marii-"Albastru Marin". Am deschis-o cu grija ca nu cumva sa ranesc scrisoarea si am inceput s-o citesc :
“Hey Josh, ce mai faci? Ai putea sa-i iei pe prieteni tai Marcel Fitpatrk si surorile Britney si sa-mi faceti o vizita? L-a vechea moara a fermei din apropierea scolii. E doar la vreo 10 minute distanta. Sper ca poti ajunge.
Un vechi prieten”
Prima data m-am speriat, am crezut ca e un oarecare criminal care vrea cu siguranta sa ne omoare si ma asteptam ca un” vechi prieten” sa fie scris cu sange, dar nu era asa, cel putin asa am crezut la inceput. Le-am facut o vizita celorlalti sa vad ce parere au si ne-am hotarat sa pornim, dar sa avem grija. Cand am ajuns se parea ca era pustiu. Am asteptat vreo ora intreaga gandindu-ne ce putem face.
-Hey, Josh, dar daca s-a razgandit omul din scrisoare? Intreba Marcel.
-Da-da poate are dreptate Marcel, exclama si Eva.
-Nu cred, baieti... Nu mi s-a parut genul de om sa se de-a batut asa de usor.
Asteptam aparitia misteriosului prieten cand, deodata, am auzit un fosnet intre frunze.
-Hey, baieti puteti sa va uitati ce este acolo? Spuse Elenor putin speriata.
-Da, desigur, nu cred ca e ceva periculos, i-am raspuns eu.
Asa ca mam apropiat pas cu pas de tufis, m-am uitat putin, iar cand am intors capul ceva m-a prins de haina si m-a tras in tufisuri. Mi-a scapat din reseala un tipat,atat le-a fost indeajuns ca sa isi faca griji pentru mine:
-JOSH!!! Unde esti ?
-Ce sa intamplat, Eva? Intreba Marcel.
-L-am auzit pe Josh tipand dintre tufisuri.
-Stai aici, ma duc eu sa ma uit -...dar nu reusi sa termine fraza, caci dintre tufisuri iesi Josh si un cerb pus pe sotii.
-Ei bine, a fost doar un cerb neastamparat din cate observ, si am inceput sa rad. Se vedea pe fata celorlalti ca le-a trebuit putin timp sa inteleaga ce s-a intamplat si cand intru-un final au inteles, au inceput si ei sa rada.
luni, 13 august 2012
World of Anime
Privesc in gol si ce`mi vad ochii
Fantoma imaginatiei mele plina de nerozii
Sporita doar de lumea animeurilor in care
Miam facut cuib de ceva vreme
De ce in fiecare seara adorm cu frica
De ce mai tot timpu cred ca o fata mica (Fata-moaca,nu fiinta)
Se tot uita la mine neincetat
Din intunericul de mult imbatat
Ohh,de ar putea disparea aceasta frica
Din tot sufletul meu care`mi poarta pica
Poate ca pare o idiotenie dar...
Eu in acea lume traiesc cu amar
Satul de smecheri din ziua de azi
Care doar sai treci prin fata si te bate
Mda orice as zice lumea animeurilor
E un loc de vis interzis bulangiilor
Dar chiar daca traiesc in acea lume
Un lucru nu lam uitat
Acela de a ma gandi la tine neincetat
ar ce lucru se intampla de la o vreme
Incep sa cred ca ma placi dar
Tie frica sa recunosti.Acest amar
Gand ma facut sa incerc sa te uit
Dar oare o sa pot ? O persoana ca tine...
miercuri, 8 august 2012
Cand team cunoscut....
Acei ochi verzi
Acei ochi albastrii
Acea combinatie de culoare
Eye blue-green
La prima vedere
Mam indragostit de tine
Doar 30 de secunde miau trebuit
Sa ma loveasca sageata lu domn` scutecel
Acele priviri pe furis
Acele momente perfecte
De la scoala cand ne vedeam
Mi se pareau perfecte
Iar momentele cand iti
Ascundeai privirea sa te
Prefaci ca nu te uiti la mine
Amuzante momente
Mam indragostit de tine
Dar stiu ca nu o sa pun asa mult suflet
Ca dupa sa ma ridic in ceruri
Si sa cad dezastruos de dureros
Dar totusi dragostea la prima vedere
Este prima situatie
Ai fost singura de care mam indragostit
In doar 30 de secunde
Dar stiu,stiu ceva
Cu siguranta la tine
Simt ca e ceva special,unic
Dar oare am dreptate ?
Acel ceva unic...
Oare este datorita animeurilor ?
Ca semeni cu ele ?
Sau ca acest lucru despre ele
Il avem in comun ?
Nu mai pot de nerabdare
In fiecare seara numa la tine ma gandesc
Mai ales cand ma gandesc ca poate
Ce simt eu pentru tine e comun ?
Tias putea spune ca te plac
Dar ce pot face daca nu am curaj
Acel curaj de a recunoaste
Sau poate ca nu am curajul
Sa gandesc ce o sa fac
Daca cumva vom merge mai departe
Si vei fii a mea ?
Inca o luna mai am de asteptat
Si poate voi avea curajul sati spun
Ca esti pentru mine cea mai divina felina (Nam ce face,felina suna mai bine)
Dar oare reactia cum va fi ?
Sau poate 2 lucruri stiu
Din acele priviri
Am inceput sa te plac
Mai mult ca orice alta fiinta
Dar oare niste priviri pe furis
For fi de ajuns ?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)